Afinul (Vaccinium myrtillus)
Descriere: Afinul este un arbust inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza tufarisuri compacte si intinse.
Recoltarea: De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati.
Mod de uscare: Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in locuri umbrite si bine aerisite. Daca se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete, se obtine 1 kg produs uscat. Fructele se intind in straturi subtiri in camere incalzite, pe rame cu plasa de sarma galvanizata. Se pot usca si in uscatoriii sistematice unde temperatura nu trebuie sa depaseasca 60-70 grade C.Dupa uscare se lasa 2-3 zile si apoi se ambaleaza. Din 7-8 kg de fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat.
Intrebuintari: Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac. Intern: antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul de baza al diabetului, antiseptic intestinal, antihelmintic.
Observatii: A nu se recolta din greseala fructele speciei Vaccinum uliginosum care se deosebesc de afine prin sucul albicios ce-l contin. Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.
Afinul (Vaccinium myrtillus)
Descriere: Afinul este un arbust inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza tufarisuri compacte si intinse.
Recoltarea: De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati.
Mod de uscare: Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in locuri umbrite si bine aerisite. Daca se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete, se obtine 1 kg produs uscat. Fructele se intind in straturi subtiri in camere incalzite, pe rame cu plasa de sarma galvanizata. Se pot usca si in uscatoriii sistematice unde temperatura nu trebuie sa depaseasca 60-70 grade C.Dupa uscare se lasa 2-3 zile si apoi se ambaleaza. Din 7-8 kg de fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat.
Intrebuintari: Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac. Intern: antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul de baza al diabetului, antiseptic intestinal, antihelmintic.
Observatii: A nu se recolta din greseala fructele speciei Vaccinum uliginosum care se deosebesc de afine prin sucul albicios ce-l contin. Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.
